O vorba pe care am urat-o din momentul pe care am auzit-o din gura unei sotii de fost angajator (si uite ca am facut-o si pe Ligia "vedeta"). Cuvintele nu sunt nu stiu ce, dar felul in care le rostea imi intorcea stomacul pe dos.

Avem dovezi ferme pe langa noi (Cum am aflat ca mi-e ascultat telefonul. Cititi cu atentie ce fac procurorii si judecatorii clujeni) ca legea nu mai e impartiala. Slujeste anumitor interese. Altii o dau pe frica (Curajul fricii) dar eu cred ca se insala amarnic. Nu ne e frica. Ne e jena de metoda prin care vom fi readusi la tacere. Procese scoase din joben, politisti geana pe tine, telefoane ascultate, amenzi pentru purtatul chilotilor pe dos miercurea, piedici la angajare in posturi publice, etc. Si atunci, stai si te gandesti: mai bine tac si imi vad de treaba, sau ies in fata. Cei din fata intotdeauna au avut de pierdut in tarisoara noastra. Si atunci de ce sa iti doresti asta?!?! Mai bine ramai in gloata, strigi cand ceilalti striga ceva ce iti convine, te uiti la ceas si pleci spre casa, cu gandul ca maine e o alta zi si trebuie sa aduci bani in casa, ca altfel vine banca si iti ia acoperisul de deasupra capului. Nu e corect.

Vezi cazul Roberta Anastase: "Ok, m-ati prins! Si ce-o sa-mi faceti?" Raspuns: NIMIC. Nimic pentru ca nu are cine. Justitia il slujeste doar pe marinarul chior care a ramas fara busola si conduce corabia dupa cum il taie vantul pe sub fusta lui de scotian. Dar nu cred ca mai are la ce sa-l taie, ca daca ar fi avut ceva care sa le ciocneasca macar de pasti, l-ar fi trimis pe piticul atomic invartindu-se inapoi in inima Ardealului ca sa ii aratam noi cum se cosesc capete de boieri ingropati pana in gat in tarana.

Asta va spun tuturor: "Hai, pa!". Dar nu ca sa ma urati, dar ca sa urati ceea ce misuna pe langa voi: oameni corupti, oameni coruptibili, "interes", minciuna, frauda, calomnie, santaj, crima, droguri, etc. Poate asa ne vom intalni la o bere bruna bauta in timp ce ne uitam la un meci al lui Manchester United. Undeva, mai la vest de Carpati.